Azi un baietel de 2 ani jumate a fost prin minune salvat de la moarte. A iesit alergand din parc, drept in alee, iar o masina a trecut cu mare viteza la cativa milimetri prin fata lui, aproape i-a atins hainele. Cateva secunde in plus si il lovea cumplit. Mama lui alerga dupa el sa-l prinda si a strigat cu disperare
Stai! Masina! Dar n-a putut face de fapt nimic, caci copilul n-a ascultat. Am simtit disperarea mamei, am vazut inocenta copilului care nu intelegea exact ce s-a intamplat si indraznesc sa spun ca a fost cu adevarat o minune, in mila Lui cea mare Dumnezeu nu a lasat sa se intample accidentul.
Pentru care Ii suntem din toata inima recunocatori!
Daca mai e cineva ca mine, care uneori nu-si tine copilul de mana pe trotuar, sau cand iese din parc, va rog sa ne gandim mai bine, copiii sunt cu totul imprevizibili. Cateva secunde de neatentie si au zburat de langa noi. Chiar daca se tavalesc pe jos ca nu vor de manuta, chiar daca avem multe multe bagaje, sau un copil mai mic in brate, sa nu-i lasam!
Dar chiar cand gresim, Slava lui Dumnezeu pentru milostivirea si dragostea lui, caci de multe ori nu pedepseste neglijenta parintilor.
Alexandra
Slava Domnului pentru ajutor!
RăspundețiȘtergereNu cred ca am vorbit despre asta vreodata, dar acum, fiindca ai facut aceasta postare, pot sa zic ca Dumnezeu a facut si cu mine o minune, pentru ca atunci cand aveam vreo 3-4 ani, am fugit de langa tata, aflandu-ne in statia de tramvai, si am fost lovita de masina. Totusi, Dumnezeu nu a vrut sa sfarsesc acolo, desi am trecut prin reanimare, mi-am revenit fara sechele. Slava Domnului!
RăspundețiȘtergere